În vederea creșterii gradului de conștientizare a lucrătorilor cu privire la consecințele sociale și economice negative pe care munca nedeclarată(munca “la negru”) și munca subdeclarată (munca „la gri”), la drepturile și obligațiile pe care le au aceștia, cât și la riscurile la care se expun atunci când acceptă să muncească „la negru” sau „la gri”, Inspecția Muncii, desfășoară până pe data de 17.12.2021, în perioada cand se desfăşoară şi Campania Naţională în vederea reducerii incidenţei muncii nedeclarate şi subdeclarate, prin inspectoratele teritoriale de muncă, acțiunea de informare ”Viitorul tău începe azi. Meriți ca munca ta să fie recunoscută”
Această acțiune de informare este inițiată de Inspecția Muncii București, și se desfăsoară la nivel național prin inspectoratele teritoriale de muncă județene, prin distribuirea de afişe şi pliante atât în locurile de muncă în care se deșfășoară acțiuni de control de către inspectorii de muncă căt și în locurile consacrate ca având afluența de persoane, piețe, târguri, primării, gări, autogări, stații de transport în comun, locașuri de cult, etc.
Având în vedere faptul că, pe lângă atributul de control, Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui are un rol important preventiv, de informare şi conştientizare a angajatorilor cu privire la importanţa respectării legislaţiei din domeniul relaţiilor de muncă, precum şi în contextul recentelor modificări ale Legii nr. 53/2003-Codul Muncii, pe perioada Campaniei Naţionale în vederea reducerii incidenţei muncii nedeclarate şi subdeclarate, au fost transmise un numar de 467 scrisori de informare angajatorilor care prestează activitate în domenii susceptibile de utilizare a muncii nedeclarate sau subdeclarate.
Cu ocazia acestei acţiuni şi ca urmare a scrisorilor adresate angajatorilor, Inspecţia Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă, aduc la cunoştinţă atât angajatorilor cât şi angajaţilor prevederi legale din legislaţia muncii referitoare la:
– munca nedeclarată şi munca subdeclarată;
– clauze minime ale contractului individual de muncă şi tipuri de contracte individuale de muncă, plata salariului, durata normală a timpului de muncă, munca suplimentară, munca de noapte, repausurile, sărbătorile legale şi sancţiunile aplicate în caz de nerespectare a legii.
Referitor la munca la „negru” şi munca la „gri”, ea poate fi întâlnită sub cele mai variate forme:
– înţelegerea dintre angajator şi salariat în urma căreia acesta din urma acceptă să presteze muncă fără semnarea unui contract individual de muncă, fapt care îl privează de drepturile şi obligaţiile ce decurg din lege;
– neincheierea contractului individual de muncă pentru perioada de probă;
– folosirea în mod nelegal a forţei de muncă ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.);
– activitatea nenormată, total neevidenţiată şi nefiscalizată, desfăşurată în afara contractului individual de muncă, fără stat de plată legal întocmit şi plata obligaţiilor la bugetul de stat, fără pontaj pentru evidenţierea normei de timp, fără documente privind norma de producţie şi felul muncii şi nenominalizarea în niciun fel a persoanei care prestează munca;
– munca parţial neevidenţiată şi nefiscalizată realizată prin evidenţa dublă şi aşa-numita „plata în mână” reprezentând plus faţă de evidenţa din documente;
– incorecta evidenţiere a producţiei realizate în norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucrătorul fiind abuzat şi aflându-se la discreţia patronului;
Practicarea muncii la „negru” sau la „gri” prezintă o multitudine de dezavantaje pentru salariat, fără a exista, însă, vreun avantaj pentru acesta. Astfel, principalele dezavantaje ale salariatului care desfăşoară muncă la negru ar fi:
– este lipsit de protecţie socială, fiindu-i afectată pensia, siguranţa materială a familiei şi chiar sănătatea ei;
– nu beneficiază de vechimea în muncă şi în specialitate, deci nici de sporuri salariale determinate de vechime;
– nu i se plăteşte diurna pentru deplasare şi detaşare şi indemnizaţia de transport;
– nu primeşte indemnizaţie de transfer;
– nu va primi pensie de limită de vârstă, anticipată, anticipată parţial, de invaliditate sau de urmaş, dar nici ajutoare de boală, ajutor de deces, indemnizaţie de boală, indemnizaţie de şomaj etc;
– nu va beneficia de reducerea normei de timp ca urmare a condiţiilor de muncă şi nici nu va avea dreptul la concediul legal de odihnă plătit sau la alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (căsătorii, deces, naşterea unui copil în familie);
– nu va beneficia nici de asistenţă medicală gratuită, medicamentatie gratuite sau compensate;
– nu este asigurat pentru riscuri previzibile şi imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, bătrâneţea, decesul;
– nu are dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă cauzata de boli obişnuite sau de accidente înafara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;
– nu beneficiază de prestaţii şi asistenţă pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă cum sunt: indemnizaţia pentru trecerea temporara în altă muncă, indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă şi pentru carantină, ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau parţial gratuit şi reabilitare profesională;
– nu beneficiază de şomaj şi indemnizaţie de sprijin;
– nu va primi indemnizaţia pentru maternitate (concediu pre şi post-natal), indemnizaţie pentru creşterea copilului, pentru îngrijire de până la 2 ani sau pentru îngrijirea copilului bolnav (aceste drepturi cuvenindu-se numai asiguratului care are un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni realizat în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului);
– nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare şi reconversie profesională;
– nu primeşte tichete de masă, nu poate contracta un credit bancar;
– nu exercită drepturile colective constituţionale cum sunt: dreptul la asociere în sindicate, la negocierea contractului colectiv de muncă.
Încadrarea în muncă a persoanelor fără forme legale prezintă o serie de dezavantaje şi pentru angajator, principalele inconveniente fiind următoarele:
– prin acceptarea muncii la negru angajatorii se confruntă cu imposibilitatea responsabilizării angajaţilor faţă de munca prestată şi faţă de rezultatele obţinute;
– este lipsit de posibilitatea legală de a-l responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta;
– este lipsit de prerogativa disciplinară;
– săvârşeşte o evaziune fiscală, pentru că fondurile sociale şi bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor.
În concluzie, munca la „negru” şi munca la”gri” au constituit şi constituie încă un factor de o extremă importanţă cu consecinţe deosebite atât din perspectiva protecţiei sociale a salariaţilor, a mediului de afaceri, cât şi din punct de vedere fiscal.
Urmare a controalelor privind munca nedeclarată (817 controale), efectuate în anul 2021 până în prezent, inspectorii de muncă din cadrul I.T.M. Vaslui au identificat 117 persoane care prestau muncă nedeclarată pentru 59 de angajatori, valoarea sancţiunilor aplicate fiind de 2.250.000 lei.
”Astfel, în ziua de 05.11.2021, inspectorii de muncă din cadrul I.T.M.Vaslui, împreună cu o echipă de specialişti din cadrul I.M.condusă de Inspectorul General de Stat al Inspecției Muncii, domnul Dantes Nicolae Bratu, au stabilit întălniri atăt cu conducerea căt și cu salariații următoarelor unități: Consiliul Județean Vaslui, Confecții Vaslui S.A. și Primăria Hoceni. Cu această ocazie inspectorii de muncă din cadrul I.T.M.Vaslui, au distribuit afișe și pliante referitoare la această acțiune. Această acțiune s-a desfășurat și in Piața Vidin din Municipiul Vaslui prin impărțirea de pliante și afișe de către inspectorii de muncă, salariaților aflați la muncă în magazinele aflate în interiorul pieței cât și celor care se aflau în trecere pe lăngă piață”, a declarat Gheorghe Chirvase, directorul ITM Vaslui
