de Simona MIHĂILĂ
Ne batem cu pumnii în piept că Bârladul este orașul în care s-a născut Alexandru Ioan Cuza.
N-am luat la trântă cu toți cei care au îndrăznit să afirme că nu e sigur dacă Bârladul e orașul lui natal.
I-am ridicat statuie și ne place atunci când manualele de istorie îi învață pe elevi că Alexandru Ioan Cuza e bârlădean, că tocmai cea care i-a fost soție a risipit controversele istorice scriind negru pe alb într-o scrisoare: ”Bârlad, patria iubitului meu soț”.
Am fost indignați atunci când omul de televiziune Dan Negru, trecând pe lângă casa în care s-a născut Cuza, a remarcat paragina în care zace imobilul și dezinteresul autorităților. Al tuturor autorităților de după ‘90, inclusiv al celor care jubilau electoral la momentul vizitei lui Negru.
Iar astăzi, când în sfârșit, după decenii întregi de nepăsare, apare intenția clară de inițiere a demersurilor privind obținerea de fonduri pentru reabilitarea casei, majoritatea consilierilor locali au refuzat să aprobe… o hârtie. Un document fără de care Bârladul nu poate accesa fonduri europene sau guvernamentale pentru reabilitarea și reconsolidarea casei în care a văzut lumina zilei Alexandru Ioan Cuza.
Este vorba de Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI), supusă aprobării Consiliului Local (CL) Bârlad în ședința care a avut loc joi, 31 martie.
Firma care a realizat documentația a propus o variantă de reabilitare care ar costa peste 3,7 milioane lei, sumă pe care consilierii PSD și o parte dintre cei din PNL, au considerat-o prea mare. Și asta în ciuda faptului că banii nu ar fi venit de la bugetul Bârladului, ci mai sigur, de la Uniunea Europeană, cel mult de la Guvernul României.
Au aprobat însă, fără comentarii, documentația pentru reabilitarea clădirii în care a funcționat cândva Școala nr. 2 (zona Cinema ”Bârladul), pentru care ar fi nevoie de aproape zece ori mai mult (30 milioane lei).
Invitat în ședință de către primarul Dumitru Boroș, inițiatorul proiectului de hotărâre, pentru a răspunde eventualelor nelămuriri, arhitectul (care a realizat și documentațiile pentru Palatul Culturii din Iași și a Bojdeucii lui Ion Creangă) a explicat că, fiind vorba de un monument istoric experiența l-a învățat să prevadă intervenții și materiale scumpe (de exemplu lemnărie din stejar, acoperiș din șindrilă etc.), în așa fel încât proiectul să fie acceptat de comisia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii.
Degeaba a dat de înțeles că aceste prețuri nu sunt definitive. Că sunt niște estimări care pot fi modificate și că o subevaluare drastică ar putea compromite interesul constructorilor la licitații. Degeaba li s-a repetat consilierilor că nu Bârladul va suporta valoarea acestei investiții, ci că documentul este doar un pas premergător obținerii unei finanțări extrabugetare. Unii consilieri nu au priceput nimic, iar alții s-au prefăcut că nu pricep.
Singurii care au înteles cât era de importantă aprobarea DALI au fost: Ana-Maria Vintilă, Ovidiu Ciobotaru, Vlad Sîrbu (USR), Florin Palade, Ioan Racoviță, Iulian Mardare, Mihai Zugravu și Liviu Luca (PNL).
S-au abținut sau au votat împotriva documentației care ar fi deschis ușile unei finanțări pentru reabilitarea Casei Cuza: Carmen Dima, Ionel Pasat, Florin Ferlovici, Vasile Ivan (PNL), Gabriela Plăcintă, Andrei Huiban, Sorin Răducanu, Aneta Vasilache, Mircea Leonte și Ion Filip (PSD).
Aceasta a fost prima ședință de după pandemie pe care Consiliul Local Bârlad a ținut-o la sediul Primăriei Bârlad. În Sala de ședințe ”Alexandru Ioan Cuza”.
