de Simona MIHĂILĂ
Apariția normelor metodologice pentru Programul Național de Investiții (PNI) ”Anghel Saligny”, așa-zisul PNDL 3, aruncă în aer iluziile pe care primarii din județul Vaslui și le-au făcut pentru comunitățile lor.
Dezamăgirea este uriașă, dar și confuzia este pe măsură. Textul ordinului de ministru avansează o serie de plafoane, în funcție de categoria din care fac parte UAT-urile (unități administrativ teritoriale), despre care nu se știe dacă sunt minime sau maxime, întrucât formularea cuprinde ambii termeni.
Iată textul (Art.2, alineatul 4):
”Pentru a evita creșterea disparităților și pentru a asigura coeziunea teritorială, fiecare unitate administrativ-teritorială va avea prealocată finanțare minimă pentru cel puțin un proiect eligibil, în limita următoarelor sume pentru fiecare categorie de unitate administrativ-teritorială, respectiv subdiviziune a unităților administrativ-teritoriale:
a) comune: 4 milioane lei, cu TVA;
b) orașe: 7 milioane lei, cu TVA;
c) municipii, altele decât reședințele de județ: 10 milioane lei, cu TVA;
d) municipii reședințe de județ: 43 milioane lei, cu TVA;
e) sectoarele municipiului București: 35 milioane lei, cu TVA;
f) județe (reprezentate de consilii județene): 140 milioane lei, cu TVA”.
În fața acestei exprimări cu două sensuri, aleșii vasluieni nu știu ce să creadă. Expresia ”finanțare minimă în limita sumelor…” îi lasă să creadă și că plafoanele indicate pot fi valorile minime ale proiectelor pe care urmează să le depună, dar și că acestea ar putea fi maximum acceptat.
Majoritatea primarilor pe care i-am contactat cred însă că a doua variantă este interpretarea corectă, iar acest lucru îngrijorează. Cel mai loviți sunt primarii de comune care consideră că suma de 4 milioane de lei este o reală bătaie de joc.
”Ce să facem cu 4 milioane? Mai bine nu îi dă, pentru că este totuna. La Fălciu ne-ar trebui cel puțin 22 de milioane ca să terminăm ce am început și mă refer doar la asfaltări, unde e nevoie de 12 milioane de lei și la aducțiune de apă pentru unele din satele comunei. Nici rețea de gaz nu există și ne puneam toate speranțele în aceste programe”, ne-a declarat Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu și președintele filialei Vaslui a Asociației Comunelor din România.
Vasile Novac, primarul comunei Ivănești, spune că nu este doar supărat, ci scandalizat de absurdul situației: ”Cred că acest program este o minciună, o glumă. Comuna noastră are patru proiecte la CNI pentru construcția de poduri și asfaltări de drumuri. Sunt lucrări în primă urgență, cu contracte 
semnate și care zac uitate acolo, fără a fi scoase la licitație. După apariția programului «Anghel Saligny» ni s-a spus că putem aduce aici lucrările de infrastructură pe care le avem la CNI. Acum aflăm că nu se dau decât 4 milioane de lei. CNI nu mai finanțează deloc, iar PNI dă doar 4 milioane. Nu este aceasta o bătaie de joc? Am cheltuit sume importante pentru studiile de fezabilitate, avize, proiecte tehnice. Ca să aflăm că i-am cheltuit degeaba. Cu PNDL 2 am avut aceeași experiență amară. Ni s-au promis bani, am contractat lucrările, le-am început. Pe noi ne-au lăsat cu școala neterminata. Începea anul școlar și nu aveam unde să ducem copiii. M-am rugat de constructor. care a acceptat să termine lucrarea și am rămas datori cu 446.000 de lei. Oamenii ăia îmi cer banii acum, mi-au spus că intră în faliment dacă nu le plătesc. Păcăliți am fost și cu banii de calamități, acordați recent. În urma inundațiilor din luna iunie, ne-au fost calamitate 31 km de drumuri. Ca să aflăm că Guvernul nu a luat în considerare pentru despăgubiri decât calamitățile produse în perioada 4 – 6 august. Ce logică e asta? Cu ce au fost mai «deosebite» calamitățile din august, față de cele din iunie?”.
Primărița din comuna Epureni, Carmen Bîlbîie, spune că cele 4 milioane de lei ajung doar pentru asfaltarea a doi kilometri de drum: ”E comic. Ce să facem cu banii ăștia? Comuna noastră are nevoie de rețea de canalizare, de asfaltare. O să depunem proiecte pentru asfaltarea drumurilor din Epureni-Vale și din Bârlălești, dar necesarul este de circa 10 milioane de lei”.
Ion Corciovă, primarul comunei Tutova este unul dintre puținii edili care crede că pragul de 4 milioane de lei este minimum care va fi acordat.
”Eu sunt sigur că aceasta este suma minimă, motiv pentru care ne-am pregătit temeinic. De fapt, suntem mai pregătiți ca niciodată. Ne vom înscrie în acest program cu mai multe proiecte. Suntem puși la punct cu un proiect pentru modernizarea și extinderea rețelei de apă în toate satele comunei, unul pentru modernizarea stațiilor de epurare din Tutova și Bădeana, vom mai depune un proiect pentru extinderea rețelelor de canalizare în Ciortolom, Crivești și Vizureni, două proiecte de asfaltare a drumurilor, precum și un proiect de amenajare piste de biciclete și trotuare în satele Tutova și Bădeana”.
