5 mai
Un mesaj alarmant, ce ridică serioase semne de întrebare, a fost postat marți, de medicul Ovidiu Ciobotaru, de la Secția Boli Infecțioase din cadrul Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman”, pe pagina sa de socializare.
Doctorul, aflat în prima linie în lupta pentru tratarea bolnavilor de coronavirus, trage un semnal de alarmă asupra faptului că ar putea fi salvate vieți dacă anumiți responsabili chiar de la Bârlad, ar dovedi că le pasă de oameni.
Concret, dr. Ciobotaru arată cu degetul către Centrul județean de Transfuzie Sanguină (cu sediul la Bârlad), principalul abilitat să se preocupe de asigurarea materiei prime despre care s-a dovedit științific că dă cele mai bune rezultate în tratarea infecției cu COVID-19. Este vorba de plasmă, substanța pentru recoltarea căreia, recent a fost emis un Ordin al Ministrului Sănătății ce stabilește cadrul legal de efectuare a recoltării.
La Bârlad, cantitatea de plasmă recoltată este zero, deși de la ordinul cu pricina s-au scurs aproape două săptămâni, iar asta se întâmplă în timp ce mortalitatea celor care ajung să fie intubați este de 100%.
”Până acum niciunul din pacienții critici COVID19 ce au necesitat intubare și ventilație mecanică în secția de ATI a spitalului din Bârlad nu a supraviețuit.
Tratamentele pe care le folosim în acest moment au în spate studii pe loturi mici (…) Până când vom avea studii serioase, tratăm, ca peste tot în țară, cu medicamente ce au minime dovezi de eficientă.
Dar avem o resursă care ne este la îndemână și nu o folosim. Este vorba de plasma de la pacienții care au învins boala și care au anticorpi împotriva SARS-CoV-2. Aceasta ar putea fi recoltată de la pacienții convalescenți după externare și administrată pacienților gravi din secția de Anestezie și Terapie Intensivă.
Pe 22 aprilie 2020 a fost publicat ordinul de ministru nr. 654/2020 care reglementează utilizarea plasmei de la donator vindecat de COVID-19.
Nu este necesar vreun echipament complex cum am fi tentați să credem, recoltarea de plasmă și depozitarea acesteia după înghețare (produsul se numește Plasmă Proaspătă Congelată), este un proces care se practică și acum în centrele de transfuzii din țară”, a scris dr. Ciobotaru pe pagina sa de socializare.
Centrul De Transfuzie Sanguină Bârlad, responsabil cu contactarea donatorilor
Tot aici, el a explicat care sunt pașii legali ce trebuie făcuți pentru ca plasma să ajungă la dispoziția medicilor bârlădeni, care tratează pacienții cu COVID-19.
”Practic ce ar trebui făcut:
1. Centrul Județean de Transfuzie Sanguină Bârlad trebuie să încheie un protocol de colaborare cu Spitalul Municipal de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad în vederea identificării pacienților vindecați, potențiali donatori;
2. După încheierea protocolului, spitalul furnizează centrului de Transfuzii lista cu potențialii donatori;
3. Centrul de Transfuzii contactează donatorii și îi programează pentru consult, analize și donare;
4. Spitalul face o solicitare la Ministerul Sănătății pentru includerea secției de ATI în rețeaua de administrare monitorizată a PPC-DV-COVID-19 la pacienții critici cu COVID19.
5. După înghețare, depozitare și testele specifice la Institutul Național de Hematologie Transfuzională, plasma poate fi utilizată”.
Șefa CTS Bârlad motivează că nu are aparatură, deși admite că nu e neapărat nevoie
Contactată de reporterii ”Bârladul meu”, Violeta Nistor, șefa CTS Bârlad, ne-a declarat că centrul nu are aparatura necesară recoltării plasmei, acesta fiind motivul pentru care s-a bătut pasul pe loc.
Am informat-o că Ordinul ministrului prevede și situațiile de acest gen: ”Dacă în centrul de transfuzie sanguină nu este posibilă recoltarea plasmei prin afereză sau donatorul nu se califică pentru procedura de afereză din punctul de vedere al abordului venos, se va recolta sânge total și se va prepara plasmă proaspăt congelată și concentrat eritrocitar, conform procedurii curente de preparare a plasmei proaspăt congelate din sânge total din centrul de transfuzie sanguină.”
Dr. Violeta Nistor, care mai devreme ne spusese că nu se poate recolta din cauza lipsei de aparatură, ne-a răspuns de astă dată că știa ce scrie în ordin și că ”se va face”.
”Trebuie să vedem, să semnăm un protocol, și DSP ar trebui să se implice, o să vedem cum selectăm pacienții, dar, oricum, se va face. Urmează, probabil, să se pună la punct totul”, este explicația dr. Violeta Nistor.
Am contactat-o și pe Daniel Borș, managerul Spitalului ”Beldiman”, care ne-a declarat că, deși demersurile ar trebui inițiate de CTS, spitalul va face acest lucru.
”M-a sunat domnul dr. Ciobotaru și am vorbit despre acest lucru. În mod sigur, până la urmă o să trimitem noi la CTS o solicitare pentru încheierea protocolului privind recoltarea de plasmă”. (Simona MIHĂILĂ)