Patru copii ucraineni au devenit, din această săptămână, elevi ai Școlii ”Vasile Pârvan” din Bârlad și primii copii refugiați din Ucraina incluși în sistemul de învățământ din România. Mamele lor s-au hotărât să rămână la Bârlad cât va dura războiul care i-a alungat din case.
Cele două femei și cei patru copii ai lor vor locui în casa directorului școlii, profesorul Daniel Ștefănică (fiul regretatului preot bârlădean Remus Ștefănică), care le-a pus imobilul la dispoziție fără nicio ezitare.
”Un prieten al meu care le-a preluat pe cele două doamne și pe copii, de la Vama Albița, m-a întrebat dacă aș avea o soluție pentru cazarea lor. Nu am stat pe gânduri și le-am pus la dispoziție casa. Eu locuiesc în altă parte, așa încât copiii și mamele lor au parte de intimitate și de tot confortul. Casa este dotată cu toate cele necesare, are apă, încălzire, aparate electrocasnice, mobilier, deci familiile nu vor avea nicio grijă din acest punct de vedere”, a declarat, pentru Ziarul Obiectiv, directorul Daniel Ștefănică.
Copiii și mamele lor sunt din orașul ucrainean Odesa. Irina Delikatna are 41 de ani și lucra ca recepționeră la un hotel din Odesa. În momentul în care bombardamentele au devenit o amenințare serioasă pentru zona în care locuia, femeia și-a luat cei doi copii (de 7 ani, respectiv 11 ani) și a plecat. Soțul ei a rămas acasă, să apere orașul.
Cealaltă ucraineancă, Marina Ivanova are 37 de ani. A fugit din calea rușilor care i-au invadat țara, împreună cu fiicele sale cu vârste de 11 ani și 13 ani. De meserie este coafeză și make-up artist. Îmbucurător este că Marina și-a și găsit imediat de lucru la Bârlad. Se va angaja la un salon de frumusețe din apropierea Școlii ”Vasile Pârvan”. Din familia ei, în Ucraina au rămas părinții, frații, cumnatele și patru nepoți.
Deși au fost primite foarte bine și li s-au asigurat condiții impecabile de locuit, ambele femei așteaptă cu sufletul la gură să se întoarcă în casele din Odesa, alături de cei dragi lor. Fiecare zi vine cu grija ca ai lor să nu pățească nimic, dar și cu speranța că vor primi vestea sfârșitului războiului.
”Noi facem tot ce ne stă în putință să se simtă bineveniți. Necunoașterea limbii este un impediment major, e adevărat. Una dintre doamne, cea care este recepționeră, vorbește limba engleză destul de bine și am putut comunica. Cu copiii este mai dificil din acest punct de vedere, dar ei se adaptează rapid. Unul este în clasa I, doi în clasa a V-a și unul în clasa a VIII-a. Au început deja să vină la ore și s-ai integrat bine”, a mai precizat Daniel Ștefănică, directorul Școlii ”Vasile Pârvan” Bârlad. (Simona MIHĂILĂ)
