Consiliul Local Bârlad, legislatura 2016 – 2020, a furnizat de-a lungul anilor câteva momente antologice, dar unul care să dețină toate ingredientele unui reality show absolut, precum a fost cel din ședința de joi, la proiectul de hotărâre privind realizarea Ansamblului Monumental DACOROMANIA (pe care primarul Boroș vrea să îl construiască la Bârlad) nu a existat.
Pentru un străin care ar fi venit întâmplător la ședință, cele aproximativ două ore cât au durat ”dezbaterile” pe subiectul lupoaicei cu gemeni, se înscriu în sfera irealului.
Ședința a început în nota sa obișnuită, cu prezență, votarea ordinii de zi etc. Cinci minute mai târziu, pe fondul sonor al 
limbajului administrativ specific, în sala de ședințe își fac apariția trei geto-daci. Masivi, priviri inexpresive, echipați cu ițari, platoșe, ”căciuli Gerula” și opinci. În mâini, sulițe și scuturi.
S-au așezat strategic de o parte și de alta a ușii de la intrare, într-o poziție amenințătoare, cu mult mai grăitoare decât ar fi transmis cuvintele ”De aici nu iese nimeni viu!”.
Primul care și-a revenit din șoc a fost consilierul PSD Andrei Huiban. În calitatea sa de președinte de ședință, a decis să suspende dezbaterile. Motivul era mai mult decât rezonabil: toată lumea avea nevoie de răspunsuri. Ce caută geto-dacii agitând sulițe, la ședința Consiliului Local Bârlad, la aproape 2.000 de ani distanță de la moartea celui din urmă descendent direct al lui Decebal?
Geto-dacii de la Iași vor statuie la Bârlad
Răspunsul a venit cu ajutorul jurnaliștilor prezenți la ședință, care i-au înconjurat pe oaspeții bizari. Au aflat că erau trei reprezentanți ai Asociației Culturale ”Geto-dacii” din Moldova, care veniseră la invitația Primăriei Bârlad, pentru a susține ideea lui Boroș că, la Bârlad, e cât se poate de oportună ridicarea unui monument cu lupoaica și gemenii Romulus și Remus.
Pe principiul că onorarea originii latine a poporului român e mai presus decât rezolvarea problemelor dezastruoase din infrastructură.
Noroc că geto-dacii nu s-au intersectat în aceeași ședință cu reprezentanții Asociației ”România fără gropi”, că ar fi ieșit ”răzbel de prințipuri”.
Că de… dovezile arheologice că triburile geto-dacice care ar fi existat în ținutul Bârladului nu vor fi nicicând la fel de numeroase ca gropile din asfalt și drumurile pline de noroaie ale orașului.
Cioara lui Toporaș
În pauza care a urmat, exact ca într-o lume normală, geto-dacii au fost legitimați de polițiștii locali. Alături, alte scene normale: grupuri de consilierii municipali (cu măști chirurgicale pe față) se certau între ei, din rațiuni dictate de propriile
interese, diferite de la un partid la altul, dar plătite în mod egal de contribuabili.
Spectacolul a prins savoare după pauză, în momentul reluării ”dezbaterilor”. După argumentele pro lupoaica & gemenii, aduse de liberalii Costel Pascaru și George Vulpe, atenția audienței a fost captată de o surprinzătoare completare a consilierului Sorin Răducanu (PSD).
Acesta a considerat discriminatoriu faptul că monumentul nu va cuprinde și o ciocănitoare, pasăre despre care legenda spune că ar fi contribuit, alături de lupoaică, la creșterea gemenilor.
Discursul său a fost întrerupt de o voce din rândul liberalilor:
– Ba era o cioară!
Momentul a fost însoțit de o cascadă de hohote de râs, toată lumea înțelegând că este o aluzie la etnia lui Sorin Răducanu, liderul Partidei Romilor Bârlad.
Discuțiile care au urmat au indicat că replica a fost a lui Cezar Toporaș, pe care acesta și-a asumat-o imediat: ”Dumneavoastră vorbiți de ciocănitori, eu vorbesc de ciori”.
Răducanu s-a făcut foc și pară: ”Mă declar profund și nedrept rănit. Este o jignire bădărănească, domnule Toporaș”.
Vulturul lui Pascaru și ciocănitoarea lui Răducanu
În mijlocul vacarmului creat de jocul de cuvinte cu trimiteri rasiale, consilierul Pascaru agita mâna pentru a lua cuvântul.
Cu nerăbdare, l-a informat pe Răducanu, care nu-și revenise din tulburarea pricinuită de insulta ”cioară”, că pasărea din
legendă nu era ciocănitoare, ci vultur.
Profunzimea momentului a fost stricată de consilierul Adrian Todireasa, care a încearcat o schimbare de macaz, readucând discuția la ideea necesității ridicării unui monument acum, în plină pandemie, când mai util ar fi ca banii să fie cheltuiți pentru dotarea școlilor și liceelor din Bârlad cu tuneluri de dezinfectare.
Răducanu nu aude nimic. Măcinat de mitul păsării, ia din nou cuvântul și îl pune la punct pe Pascaru: ”Era ciocănitoare, domnule!”.
Liviu Luca, spirit cult și rafinat
Și, de bine ce până atunci ceruse statuie și pentru ciocănitoare, Răducanu e lovit de revelația stomacului gol și nu mai vrea nimic.
El a invocat ”Piramida lui Maslow”, celebrul studiu al psihologului Abraham Maslow, care a ierarhizat nevoile omenești pe trepte, în forma unei piramide: la bază se regăsesc necesitățile de supraviețuire (mâncare, apă) și abia la vârf se află cele de stimă, apreciere, identitate, estetice etc.
”În primul rând trebuie să ne preocupe nevoile de bază. Abia după ce am depășit aceste treburi, ne ducem și la celelalte superioare. Nu e rău ceea ce propuneți, dar dumneavostră săriți aceste etape”, le-a spus Răducanu
celor de la PNL.
Fire sensibilă și rafinată, consilierul liberal Liviu Luca nu a răbdat în fața viziunii primitive a lui Răducanu. S-a ridicat în picioare și, solemn, s-a angajat într-un discurs: ”Vedeți domnilor, trupul ăsta al nostru mai are nevoie și de hrană spirituală. Sau poate că unii dintre dumneavoastră nu au auzit de această exprimare”. Scurt, dar adânc!
Odată încheiată misiunea de iluminare a celor care nu au auzit în viața lor ”exprimare” așa de prețioasă ca a lui, Luca a luat loc, nu înainte de a fi complimentat de Răducanu care i-a spus că i se citesc pe față înclinațiile filozofice.
Epilogul amar al unei ședințe care i-a costat pe bârlădeni 16.000 de lei
Urmare a acestor dezbateri pline de substanță, proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi, drept care Ansamblul Monumental DACOROMANIA nu va fi ridicat.
Independent de oportunitatea unei asemenea statui, cu adevărat discutabile rămân reacțiile disproporționate ale 
autorităților Bârladului, adulți trecuți de prima tinerețe, cu experiență de viață adică.
Discutabilă rămâne incapacitatea primarului Boroș de a-și argumenta în fața orașului o decizie și nevoia lui de a apela la soluții exagerate precum invitarea unor oameni din alte județe, costumați ciudat și echipați cu arme de panoplie. Mizând că impresia artistică va fi mai puternică decât convingerile sale culturale.
Discutabilă și jenantă, în același timp, rămâne atitudinea nepoliticoasă a opoziției față de niște oaspeți. Oportuni sau nu, erau trei membri ai unei asociații culturale, invitați de Primăria Bârlad într-un oraș cu moft de înaltă ținută culturală. O datorie minimă, ca gazde, era aceea de a nu ne spăla rufele în fața lor.
Pentru o ședință de Consiliu Local, fiecare consilier este plătit cu o indemnizație de 800 de lei. Ședința de ieri i-a costat pe bârlădeni 16.000 de lei. (Simona MIHĂILĂ)
